Strada

în straja mea insomniacă,
un fulger luminos se-apleacă
se reflecta pe străzi înguste

nu vream să se așterne brumă
pe timpul nostru cel din urmă
când ne plimbam pe străzi înguste

și în magia nopții pleacă
un geamăt de furtună seacă,
pe ale noastre străzi înguste...

prin fade nopți acopăr lin,
cu gândul dulce, cel mai plin
când mă curtai pe străzi înguste

căci iară te visam că vii,
cum ne plimbam mai către zi
pe ale mele străzi înguste...

paltoane gri, nopți cenușii,
credeam că trebuia să știi
ca ne plimbam pe străzi înguste

dar repede uitam că ieri
îți tot spuneam să nu mai speri
prea multe printre strazi inguste...

din joc in joc alunecam,
un zâmbet de la ei furam
când noi dansam pe străzi înguste

și repede uitam cum trec,
de clipe ce se sting în bec
cand evadam pe strazi inguste...

din timp în timp te mai lăsam,
din gândul tău nu mai plecam...
mă rătăceam pe străzi înguste

încet eu suspinam spre stele,
tu nu mai ai nici timp de ele
te săturai de străzi înguste

înaltul eu îl căutam
pe vremea aia nu știam..
nu mă mai vrei pe străzi înguste

și cum dispari încet în ceață,
lăsând în urma fără viață
pe mine între străzi înguste